
Do i have what it needs to be considered a princess? i am not truly convinced, unless mr walt invented a story about a princess like me. i truly believe i'm one, but for sure i'm not the usual type. i mean... sa revenim in romana,ca mi-e lene sa gandesc in engleza la ora asta. am avut o zi plina si am chef sa nu gandesc momentan. asadar... ma tot gandesc. la principiul femeii care trebuie sa se simta protejata, care trebuie sa fie (sau macar sa para) neajutorata... blah-blah-uri d-astea. adica, fireste ca e minunat sa te simti protejata, dar, pana la urma, cam cum poti sa te simti protejata tot timpul, daca persoana care te protejeaza nu e tot timpul langa tine. adica, te poti simti protejata doar de un gand?!? ca pana la urma, pe tiganul care te ameninta cu cutitul, nu-l poti goni doar cu gandul, right? si-acum, cand e protectia prea multa protectie? adica, printul ala care e pe un cal alb (in imaginatia voastra, a amandurora, ca si el se simte bine daca isi imagineaza ca e print), daca incepe sa dea (verbal sau nu) in oamenii din jurul tau... doar ca sa te protejeze... sa innebunesc daca nu e mai panica cateodata decat cei care teoretic prezinta pericol. adica, as prefera sa nu intervina decat in momentul in care vede ca 'printesa' nu face fata. sa fim seriosi, nu cred ca sunt singura care cunoaste fete care sunt mult mai hardcore decat baietii, si carora nu le e teama sa se ia in gura cu vreun cocalar tupeist si prost. adica, mai baieti, noi stim ca trebuie sa parem neajutorate ca asa suntem mai...feminine... dar, sa moara ciprinel, nu suntem de sticla, si putem si noi (sau ma rog, unele dintre noi) sa dam un pumn in gura. fireste ca si noi ne simtim bine daca reactionati, dar... nu exagerati. acum, nu ma intelegeti gresit, si mie imi place sa par neajutorata, ca am vazut ca unii dintre voi chiar credeti ca sunt uneori si vreti sa ma ajutati, si stim ca si voi va simtiti bine cand faceti ceva ptr noi... doar ptr ca noi nu putem. e foarte simpatic, jur!
acum, pe de alta parte, nu imi place sa stiu ca persoana de langa mine... sau ma rog, de prin apropierea mea, e total indiferenta. then again, recunosc ca nu mi s-a intamplat ca vreun minunat print din viata mea sa nu reactioneze la momentul oportun, dar nu se stie niciodata peste ce poti da.
adevarul e ca nu poti sa stii nicicand cum va reactiona 'printul' de langa tine pana nu e pus in fata faptului... asa ca, ma abtin sa mai comentez. ca vreau sa scriu altceva acum. :)


